Francezii sunt chemaţi duminică, 22 aprilie, la urne, pentru a-şi alege preşedintele. Nicolas Sarkozy, François Hollande şi trei outsideri sunt principalii candidaţi la acest prim tur al alegerilor prezidenţiale. Care sunt principalele puncte ale programelor celor cinci aspiranţi la funcţia supremă în stat?
Socialistul François Hollande este favoritul sondajelor, în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din Franţa. El propune în materie de economie, între altele, reducerea deficitului public, în vederea atingerii unui echilibru la sfârşitul lui 2017, o reformă fiscală cu o tranşă de 75% pentru veniturile ce depăşesc un milion de euro anual, creşterea impozitului pe avere pentru cei bogaţi, taxarea patrimoniului "exilaţilor fiscal" şi eliminarea unor "găuri fiscale" în valoare de 29 de miliarde de euro.
François Hollande mai vrea crearea a 60 de mii de posturi în educaţie, într-un termen de cinci ani, acordarea dreptului la căsătorie şi adoptare cuplurilor de acelaşi sex, o revenire parţială la pensionarea la vârsta de 60 de ani, diminuarea numărului de imigranţi admişi, asistenţă medicală în vederea unui sfârşit de viaţă demn, reducerea ponderii domeniului nuclear de la 75% la 50%, până în 2025.
În materie de politică externă, François Hollande propune renegocierea tratatului bugetar european şi retragerea trupelor franceze din Afganistan, până la sfârşitul lui 2012.
De partea sa, candidatul conservator la alegerile prezidenţiale din Franţa, Nicolas Sarkozy vrea echilibrarea conturilor publice încă din 2016, creşterea TVA de la 19,6% la 21,2 procente, impozitarea "exilaţilor fiscal" şi interzicerea primelor de concediere în contractele de management.
Sarkozy propune de asemenea înjumătăţirea numărului imigranţilor clandestini la 100 de mii şi înăsprirea condiţiilor de reîntregire a familiei, etichetarea cărnii în fun
