Programul Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, a fost stabilit de un „comitet aranjator“ . Organizatorii au acordat o atenţie sporită traseului pe care trebuiau să-l urmeze miile de români pentru a ajunge pe aşa numitul „câmp al lui Horea“, actualul platou din faţa Catedralei Încoronării.

„Programul marei adunari constituante a românilor din Transilvania şi Ungaria, care se va ţinea Dumnecă, 1. Dec. st.n (18 Novembre st.v.) 1918“ a cuprins trei puncte. Partricipanţii erau anunţaţi că „serviciul divin va începe la orele 7 dimineaţa“. Desciderea Adunării Naţionale era planificată pentru ora 10, în casina militară din Cetate, actuala Sală a Unirii. Cel mai important punct, al treilea, din program era „cetirea rezoluţiunei votată şi propusă de conferinţa prealabilă a marelui sfat naţional“. Ultimul punct presupunea dezbaterea articolelor Hotărârii de Unire, document în nouă puncte, conceput după cele mai democratice principii, ca votul universal, reprezentativitate totală pentru fiecare categorie socială, etnică sau profesională în stat, organizarea pe temelii solide a Transilvaniei, uniformizarea legislativă şi administrativă cu România.

Fără banchete şi mese comune

Organizatorii au acordat o atenţie sporită organizării miilor de oameni ce erau aşteptaţi să se „reverse în Cetatea Bălgradului“. Reprezentanţii fiecărei comune erau sfătuiţi să aibă la purtător un steag tricolor şi o tablă cu numele localităţii din care veneau.

Localnicii, dar şi cei din satele învecinate erau îndemnaţi să-şi pună în traistă „alimentele de lipsă“. Iar, ca să fie lucrurile şi mai clare se spunea că „banchete şi mese comune nu vor fi“. Regula avea o excepţie pentru cei veniţi de departe, pentru care „s-a făcut tot posibilul, ca să fie provăzuţi cu alimente, în restaurantele din loc, în parte, şi la găzduitori“.

„Locul cel mai istoric al