La Muzeul de Istorie Suceava s-a deschis joi, de Ziua Bucovinei, cu prilejul organizării simpozioanelor ştiinţifice „Artă şi civilizaţie medievală” şi „Bucovina – file de istorie”, expoziţia interjudeţeană temporară cu genericul „Sarea preistorică în Carpaţi”.

Materiale fotografice, hărţi şi vestigii arheologice

Expoziţia, care fructifică cele mai importante descoperiri arheologice din ultimele două decenii legate de folosirea şi obţinerea sării recristalizate în preistoria comunităţilor umane din arealul carpatin, este rodul colaborării muzeului sucevean cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sf. Gheorghe şi cu Complexul Muzeal Judeţean Neamţ.

Sunt prezentate materiale fotografice şi hărţi privind resursele de apă sărată sau sare gemă, de-o parte şi de alta a munţilor, precum şi vestigii arheologice, în special ceramice legate de subiectul expoziţiei, vestigii care provin de la Lunca - Neamţ, dar şi de la Cacica şi Voitinel (descoperite prin săpăturile efectuate de arheologul expert sucevean dr. Mugur Andronic şi de colegul său dr. Bogdan Niculică, realizatorii expoziţiei).

Recipiente din lemn, resturi de scări şi jgheaburi de aducţiune a apei

Piesele cele mai interesante sunt cele din lemn, păstrate în mediul umed, de nămol sărat (care le-a şi conservat), de la Băile Figa, judeţul Bistriţa-Năsăud, datate (prin metoda carbonului radioactiv) în secolele XVI-XV î.Hr., în epoca bronzului (cercetări efectuate de dr. Valeriu Cavruk, de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sf. Gheorghe).

Este vorba despre o serie de recipiente din lemn, un gen de troace pe picioare stabile, din care picura apa prin nişte cepuri perforate la mijloc, pentru dizolvarea pe anumite aliniamente a masivului de sare, pentru dizlocarea mai uşoară a unor mase de minereu, precum şi alte vase, resturi de scări şi jgheaburi de aducţiune