Documentele în baza cărora s-a făcut accesul la dezbaterile de acum 95 de ani, din actuala Sală a Unirii, purtau denumirea de „credenţionale“. Printre cei care au deţinut un astfel de „paşaport“ îl regăsim pe primul primar român al oraşului Alba Iulia, pe istoricul Silviu Dragomir, dar şi pe "părintele" Grădinii Botanice din Cluj Napoca.
Într-o circulară a Consiliului Naţional Central din Arad (organ politic şi administrativ al românilor), datată 22 noiembrie 1918, se arată că: „Înalta noastră stăpânire naţională Consiliul Naţional Central din Arad a convocat pe ziua de 1 Decemvrie a.c. la Alba Iulia, capitala de odinioară a lui Mihai Viteazul, Marea Adunare Naţională a poporului român, care va avea să hotărască aici, definitiv, asupra sorţii noastre viitoare, ca naţiune. În vederea importantului act istoric ce se va săvârşi în această adunare Consiliul Naţional Central din Arad a dispus următoarele:
La adunare vor lua parte: 1. Episcopii români din Ungaria şi Transilvania; 2. Toţi protopopii în funcţiune a celor două confesiuni româneşti; 3. Câte un exmis a fiecărui consistor şi capitlu: 4. Câte doi exmişi ai societăţii culturale; 5. Câte două exmise din partea fiecărei reuniuni de femei; 6. Câte un reprezentant din fiecare colegiu profesoral de la şcoalele medii; 7.Câte doi delegaţi de la fiecare reuniune învăţătorească; 8. Câte un ofiţer şi câte un soldat de la fiecare secţiune comitantensă a gardei naţionale; 9. Câte doi delegaţi de la fiecare reuniune de meseriaşi; 10. Delegaţii Partidului Social Democrat Român; 11. Tinerimea universitară, prin câte doi exmişi; 12. Fiecare cerc electoral locuit de români, va trimite câte cinci delegaţi (reprezentanţi).“
Aceşti delegaţi din încredinţarea şi camandatari ai totalităţii poporului românesc de dincoace de Foto Credenţionale pentru Marea Unire de la Alba Iulia
Carpaţi, întru ex
