Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, de acum 95 de ani, a antrenat pe aşa-numitul „câmp al lui Horea“ peste 100.000 de români care şi-au exprimat prin viu grai dorinţa de Unire. Fruntaşii românilor ardeleni au anunţat hotărârea istorică, după ample dezbateri în actuala Sală a Unirii.

Mulţimile au început să ajungă la Alba Iulia încă din ziua de 30 noiembrie 1918, cu căruţele sau cu trenurile speciale. „Oamenii care au venit cu o zi înainte la Alba Iulia s-au cazat în satele din apropierea oraşului: Oarda, Pîclişa, Partoş. Din Blaj au venit 1.500 de oameni, din localităţile Ighiu, Ţelna, Vinţu de Jos, au sosit între 300-500 de oameni din fiecare. Satele din Munţii Apuseni au fost reprezentate, în medie, de cîte 80 de persoane, care au venit cu căruţele la Alba Iulia. Participanţii din judeţele învecinate au ajuns cu trenurile speciale“, a punctat Dorin Giurgiu, cercetător la Muzeul Unirii din Alba Iulia.

În funcţie de direcţia din care au ajuns în oraş, au intrat pe la Poarta I a Cetăţii bastionare, sau prin partea de vest a fortificaţiei, direct pe aşa-numitul „câmp al lui Horea“, actualul Platou al Romanilor, din faţa Catedralei Încoronării. Evenimentele din 1 Decembrie 1918, o zi mohorâtă de duminică, au început la primele ore la dimineţii. Membrii Consiliului Naţional Român Central, care au ajuns în oraş în preziua evenimentului, au fost responsabili cu ordinea , iar Garda Naţională a asigurat paza. „Câmpul lui Horea“ a fost împărţit în 15 zone. Mulţimile au fost dirijate să se aşeze în funcţie de localităţile de provenienţă.

„Marea Adunare de la Alba Iulia din istorica zi de 1 Decembrie 1918 s-a remarcat şi printr-o disciplină organizatorică remarcabilă, de care au fost responsabili membrii Consiliului Naţional Român Central şi Garda Naţională formată din patru batalioane: Alba Iulia, Blaj, Abrud, Turda“, a mai spus Giurgiu. În jurul orei