Străinii fac afaceri de milioane cu blana de oaie, iar noi o aruncăm la gunoi. Una dintre cele mai accesibile resurse ale ţării e ignorată de fermieri, deşi, în Occident, este la mare căutare pentru izolaţia caselor. În loc să profite, ciobanii noştri o dau pe preţ de nimic.
Nu degeaba se spune că ciobanii români îşi păstrau cuşma de oaie pe cap şi vara şi iarna pentru a-i proteja atât arşiţă, cât şi de ger. Lâna de oaie s-a dovedit a fi materialul perfect pentru izolaţiile termice. La nivel mondial, izolaţiile din lână sunt la mare căutare pentru că oferă nu doar confort termic, ci şi fonic. În plus, lâna e naturală şi nu prezintă niciun risc pentru sănătate.
Desigur, până la a putea fi folosit, materialul trece prin anumite faze de prelucrare. Astfel, lâna este spălată, pieptănată mecanic şi presată în straturi mici. Abia apoi izolaţia din lână poate fi montată atât pe pereţi, ca izolant pentru plafonul dintre etaje, dar şi ca izolant pentru acoperiş.
În timp ce străinii pun mare preţ pe lâna de oaie, la noi în ţară există o singură fabrică de astfel de izolaţii. La Cluj, ciobanii vând blana pe bani de nimic, deşi s-ar putea asocia într-o afacere de succes care le-ar putea rotunji considerabil veniturile.
"O vindem la ţigani, vin ţiganii şi o cumpără cu un leu kilogramul. De dus, nu ştiu unde o duc. N-am auzit că se poate folosi la izolaţie, dar oricum nu a venit nimeni să ne întrebe de aşa ceva şi să o cumpere", spune Iosif Grebenişan, un cioban clujean.
Pe piaţa de profil, preţul păturii de lână pentru izolaţii pleacă de la 4 euro metrul pătrat şi poate ajunge şi la 16 euro, în funcţie de grosime.
Specialiştii spun că izolaţia naturală este ideală pentru casele ecologice din lemn, fiind ignifugă şi foarte rezistentă la mucegai.
