Pentru studenţii timi- şoreni de la Arte, dar şi pentru iubitorii de artă, pur şi simplu, Timişoara pune faţă în faţă două expoziţii, una la Muzeul de Artă şi una la Galeria „Calina”, care ar trebui să acopere un veac de modernitate şi în acelaşi timp se pot constitui într-un excelent exerciţiu comparatist.
Evident că în jurul expoziţiei de la muzeu, a lui Hans Mattis Teutsch, s-a făcut oarecare vâlvă, au curs în spaţiul virtual comentarii şi informaţii, expoziţia fiind în sine un eveniment, care nu poate fi ignorat. În 1924, ziarul „Contemporanul” lansează primul Manifest avangardist din acel timp şi organizează o expoziţie cu reprezentanţi de seamă ai curentelor europene, la care nu uită să-l invite nici pe Hans Mattis Teutsch. Aşadar, în acel an, el a stat umăr lângă umăr cu Hans Arp, Paul Klee, Victor Brauner şi Constantin Brâncuşi, deja nume de notorietate în Occident. La acea dată, Hans Mattis Teutsch era el însuşi recunoscut în acea Europă, din care veneau confraţii amintiţi mai înainte, experimentase deja în Ungaria – unde şi-a făcut o parte din studii – şi participase la una dintre expoziţiile curentului Ma, dar şi în Germania unde se afiliase la Der Sturm. Critica timpului îl asociază, prin aderarea sa la Expresionismul muzical, cuKandinsky, dar abordarea unei problematici sociale îl apropie, însă, de constructiviştii români, motiv pentru care, aşa cum aminteam, îl şi regăsim în expoziţia „Integral” de la Bucureşti. Lucrările de la Muzeul de Artă din Timişoara sunt organizate pe câteva cicluri şi perioade, configurând aproape întregul său parcurs artistic. Lucrările de grafică (catalogăm astfel, un pic artificial, linogravurile din expoziţie), acuarelele şi lucrările în ulei, sunt ritmate de piese de sculptură mică, lăsând a se înţelege că o serie de teme expuse pe pânză sunt preluate de obiectele din lemn sau metal, sau invers, existând între