A îndrumat sute de copii în arta populară, a oferit patrimoniului cultural sute de ţesături din lână şi păr de capră, a arătat lumii prin expoziţii şi târguri tradiţia autentică a zonei Buzăului şi iată că a venit recunoaşterea. Creatoarea populară, Amelia Papazissu, a primit zilele trecute titlul onorific de ”Tezaur Uman Viu”, de la UNESCO, de care se mai bucură doar doi buzoieni: ţesătoarea Adela Petre şi creatorul de instrumente, Mircea Micu.

Acasă, Amelia Papazissu are un preţios depozit de textile şi ţesături vechi, moştenite de la străbunii ei. Tezaurul se îmbogăţeşte de la o zi la alta cu câte un ştergar sau o traistă, pe care creatoarea populară le confecţionează în pauzele dintre activităţile gospodăreşti.

Toată familia Papazissu participă la actul de creaţie. Pentru ca Amelia să aibă ce lucra, trebuie o pregătire prealabilă a războiului de ţesut, activitate de care răspunde soţul creatoarei.

Universul de zi cu zi al artistei se împarte între casă, unde are atelierul propriu de creaţie, şi Clubul Copiilor din Beceni, unde zilnic le predă micuţilor tainele ţesutului în lână şi păr de capră.

”După ce m-am căsătorit, la 21 de ani, am învăţat de la o vecină să ţes în război orizontal apoi m-a încântat foarte mult ţesutul la război vertical prin faptul că am fost în vizită la Mănăstirea Răteşti, acolo am văzut-o pe măicuţa Benedicta, care nu mai este printre noi, lucra foarte frumos şi pe mine m-a încântat. De la ea am preluat acest meşteşug”, îşi aminteşte Amelia Papazissu de începuturile ei în carieră.

În cele aproape patru decenii de activitate, Amelia Papazissu a utilizat în creaţiile sale numai motive tradiţionale de pe Valea Slănicului.

”M-am documentat foarte mult şi am încercat să fac numai ţesături tradiţionale de pe Valea Slănicului, specifice Văii Slănicului. Motivele