Punct şi de la Capăt: cu Vasile Botnaru şi invitaţii săi - directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie și directorul Asociației pentru Democrație Participativă, Igor Boțan.
După marea șezătoare de la Vilnius a protagoniștilor Parteneriatului Estic, convocați după managementul vestic, este cât de poate de firesc să ne întrebăm cum vor evolua lucrurile mai departe. Avem suficiente date inițiale, ca să facem estimări, dar și mai multe ne lipsesc. În schimb, putem face bilanțuri, pornind de la arhitectura inițială a Parteneriatului și caietul de sarcini ce a fost pus în fața statelor asociate, în cadrul acestui Parteneriat. Despre aceste lucruri vom discuta astăzi cu invitații mei.
Așadar, în studioul de la Chișinău al Europei Libere se află directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie și directorul Asociației pentru Democrație Participativă, Igor Boțan.
Europa Liberă: Mai întâi, aş fi vrut să încercăm să facem o mică retrospectivă asupra Parteneriatului Estic, să vedem dacă şi-a atins scopul pe care l-au pus la temelie cei care au gândit acest Parteneriat. De ce insist asupra acestui lucru? Pentru că multă lume din media analiştilor, de exemplu, se declară convinsă că acesta a fost un proiect antirusesc din start, că nicidecum nu avea programată, în concepţia acestui aranjament, intrarea ulterioară în Uniunea Europeană, ci trebuia să fie doar un cordon sanitar. Alţii spun că erau lucruri perfect compatibile, Parteneriatul trebuia tocmai să fi fost o trambulină pentru participanţi, chiar dacă avea componente eterogene cu viteze diferite şi grade diferite de asimilare a principiilor şi valorilor democratice. Domnule Boţan, dumneavoastră, care întotdeauna sunteţi cu dosarul bine pus la punct, vă rog să ne amintiţi când a apărut şi din ce raţionamente.
Igor Boţan: „Parteneriatul Estic este o cont
