Faimoasa bautura Coca-Cola este asociata cu un plus de energie. Fie vara, fie iarna, pare a fi binevenita: ne potoleste setea, ne rasfata papilele gustative, ne da senzatia de reconfortare. Insa ce se intampla cu adevarat in organismul nostru cand consumam aceasta racoritoare?

Pentru inceput, este bine de stiut ca o doza de Coca-Cola (330 ml) contine echivalentul a sapte lingurite de zahar (35g). Cum de nu ne vine imediat greata dupa atata dulce? Acidul fosforic continut de bautura carbogazoasa mascheaza zaharul printr-un gust acidulat, potrivit SanteNature.

Dupa aproximativ douazeci de minute de la consumul acestei racoritoare, nivelul de zahar din sange creste brusc, fortand pancreasul sa secrete masiv insulina pentru a curata sangele de glucoza (spre deosebire de grasimi, pe care organismul le poate stoca sub forma de depozite inestetice, glucoza in exces este o otrava pentru organism).

Sub actiunea insulinei secretate, o parte a glucozei din sange este stocata in ficat, sub forma de glicogen. Cum insa capacitatea de depozitare a ficatului este limitata, cea mai mare parte a excesului de zahar este transformata in grasimi.

Dupa patruzeci de minute cantitatea mare de cafeina prezenta in bautura consumata este absorbita in intregime de corp, determinand o crestere a tensiunii arteriale si inlaturarea somnolentei (actioneaza ca tonic asupra sistemului nervos central). In acest timp, cum ficatul a ajuns la saturatie in ceea ce priveste stocarea glucozei, este fortat sa elibereze zahar in sange.

Dupa patruzeci si cinci de minute se accelereaza productia de dopamina, un neurotransmitator care la nivel ridicat determina senzatia de euforie. Zaharul si cafeina din Coca - Cola determina cresterea dopaminei pana la un asemenea nivel incat se stimuleaza centrii placerii din creier, determinand dependenta. Aceeasi re