Reuniunea ţărilor europene care a avut loc în perioada 28-29 noiembrie, la Vilnius, a fost marcată de două evenimente cu o puternică semnificaţie pentru viitorul geostrategic al Uniunii Europene (UE), şi implicit al ţării noastre. Astfel, în ultima clipă, dând curs presiunilor venite din partea Rusiei, Ucraina a decis să renunţe la negocierile pentru aderarea la UE, singura victorie fiind cea a Repulicii Moldova, care a parafat acordurile de liber schimb şi de asociere.

Beneficiile parafării celor două acorduri se vor reflecta în posibilitatea circulaţiei libere în spaţiul comunitar, pe baza paşaportului biometric, începând cu luna mai a anului viitor, potrivit estimărilor preşedintelui Traian Băsescu. Deşi a recunoscut că Guvernul de la Chişinău va trebui să parcurgă un drum greu în vederea integrării depline în UE, domnia sa a reiterat sprinjinul pe care ţara noastră îi va acorda Republicii Moldova, susţinând că, într-un final, cele două state româneşti se vor întâlni în UE.

Totodată, preşedintele ţării a menţionat că nici România şi nici Republica Moldova nu au fost vreodată parte a Uniunii Eurasiatice, motive pentru care Guvernul de la Chişinău trebuie să fie consecvent în vederea parcurgerii drumului european.

Pe altă parte, apropierea Republicii Moldova de UE nu este privită cu ochi buni de către analiştii politici de la Chişinău, care consideră că Rusia nu va accepta să piardă din influenţa pe care o exercită pe malul stâng al Prutului. Potrivit acestora, cele două cărţi pe care Rusia le va juca în vederea blocării parcursului european al Republicii Moldova vor implica situaţia din Transnistria, pe de o parte, şi presiunea care vine pe filieră economică, mai cu seamă în sectorul energetic, prin intermediul Gazprom.

Rusia nu îşi permite să piardă controlul în Republica Moldova, acest spaţiu oferindu-i o poziţie strategică avantajoasă, ma