In 1918, romanii s-au unit nu numai cu romani, ci si cu o multime de maghiari, rusi si alte etnii. In cazul maghiarilor, acestia veneau dupa o istorie de un mileniu in care constituisera clasa conducatoare. Cum au aratat cei 1.000 de ani pentru romani? Masacre, nedreptati strigatoare la cer, impilare si maghiarizare?
Sau impozite de 2%, evitarea taxelor, libertate de miscare, mosieri intelegatori si romani putrezi de bogati, cum indica o perspectiva evidentiata de Marius Diaconescu, istoric si profesor la Facultatea de Istorie din Bucuresti, intr-un interviu pentru Ziare.com?
"Romanii plateau de obicei a cinzecea parte din oi, 2%, ceea ce e foarte putin. Pai cand mergem in satul vecin unguresc, ungurul da a zecea parte Bisericii Catolice, si inca o zecime catre stapanul mosiei", spune Marius Diaconescu.
Ne-au subjugat ungurii timp de o mie de ani?
Da, marele mit al asupririi permanente a romanilor de catre unguri. Poate pentru secolele 18-19 e putin adevarat, dar pentru Evul Mediu propriu zis, secolele 13, 14, 15, cand avem documente mai multe, este gresit. In primul rand, pana in acest moment nu s-a facut o analiza clara: ce obligatii au taranii romani, ce obligatii au taranii unguri.
Am publicat anul trecut un volum de documente din Tara Satmarului. Sunt niste registre din 1569-1570, cu obligatiile taranilor pe fiecare sat, 1500 de familii. Si ce am constatat? Romanii, cel putin la 1.560, o duceau mai bine ca ungurii. De ce? Romanii plateau mai putine impozite.
Satele romanesti se intemeiau dupa dreptul romanesc, care se refera la sistemul de impozite care se dadeau stapanului mosiei. In functie de cum se intemeia satul, asa se percepeau darile. Asta e valabil in Evul Mediu propriu zis. In secolul 17, s-au uniformizat sistemele.
Romani plateau de obicei cincizecimea din oi. Principal
