În ciuda faptului că rata creditelor neperformante a ajuns la un nivel care “dă fiori”, de 21,6% la finele lunii septembrie 2013, indicatorul ar putea fi în realitate mai mare, fapt pentru care BNR a început o verificare amănuțită a modului în care băncile recunosc creditele neperformante și constituie provizioane pentru acestea, a declarat Nicolae Cinteză, directorul Direcției de Supraveghere din cadrul BNR.
“Când am cerut prima oară datele de la CRB (Centrala Riscurilor Bancare) și le-am comparat cu ceea ce am găsit în bilanțul unor bănci ne-am îngrozit. Atunci am solicitat băncilor o situație mult mai detaliată privind încadrarea creditelor neperformante, modul în care au făcut restructurarea creditelor și cum s-au plătit aceste împrumuturi restructurate”, a spus Cinteză, în cadrul seminarului EU-COFILE 2013, organizat la Sinaia de Alpha Bank, BNR și ARB (Asociația Română a Băncilor).
“Totuși, în ciuda cifrei vehiculate de 21,6%, care îți dă fiori, despre care se spune că este de trei ori mai mare decât în UE, în România nu a căzut nicio bancă și nu s-a plătit niciun leu de la buget pentru salvarea unor bănci așa cum s-a întâmplat în Vest”, a adăugat Cinteză.
Potrivit oficialului BNR, unele bănci au apelat la restructurări repetate ale creditelor, în unele cazuri și de 20 de ori, tocmai cu scopul de a evita încadrarea acestora la neperformante și, implicit, constituirea de provizioane.
Astfel, pentru a corecta aceste distorsiuni, BNR a modificat normele după care băncile să poată restructura creditele, astfel încât acestea să nu fie încadrare la neperformante. Potrivit noilor cerințe, dacă un credit a fost restructurat, debitorul trebuie să înregistreze după un an de zile o expunere mai mică decât cea de la momentul restrucuturării (adică să plătească lunar cel puțin dobânda și o cât de mică parte din principal) p
