Consumul privat este în suferinţă. O realitate ilustrată şi de declinul accentuat al creditării, cu impact asupra perspectivelor de creştere economică, dar pe care autorităţile îşi bazează cinic planurile de majorare a fiscalităţii, fără îngrijorări legate de inflaţie

Împrumuturile pentru sectorul privat se subţiază în continuare, în condiţiile în care uşorul avans al celor în lei nu poate compensa prăbuşirea accentuată a creditării în valută. În luna octombrie, soldul creditului neguvernamental a scăzut cu 0,9% faţă de septembrie, la 221 miliarde de lei. În termeni reali (ajustat cu inflaţia), declinul lunar a fost de 1,2%. Comparativ cu aceeaşi dată a anului trecut, scăderea nominală a fost de 3,9%, iar cea reală, de 5,7%.

Reducerile succesive ale dobânzii de politică monetară operate de BNR, până la un nou minim istoric, de 4%, au dat un impuls uşor finanţărilor în lei, care au avansat cu 0,2% în termeni reali în octombrie, până la un sold de 86,1 miliarde de lei. Creştere insuficientă, însă, pentru a contrabalansa prăbuşirea creditării în valută: cu 1,8% în octombrie (exprimată în lei) şi cu 7,4% cumulat în ultimele 12 luni, până sub 135 miliarde de lei sold.

Companiile, cele mai afectate

Cea mai mare parte a declinului creditării în valută provine din zona companiilor. Astfel, după o scădere de 2,3% în octombrie, declinul cumulat pentru ultimele 12 luni a ajuns la 10,1%, în timp ce împrumuturile în lei nu au avansat decât cu 0,3% în octombrie, respectiv cu 3,1% anual.

Finanţările în valută s-au subţiat şi pentru populaţie: cu 1,3% în octombrie şi cu 4,6% faţă de perioada similară a anului trecut, în condiţiile unei creşteri modeste a creditelor în lei (0,8% în luna octombrie, respectiv 0,2% anual). Valuta domină în continuare creditul neguvernamental, în special în cazul împrumuturilor pentru populaţi