Nu pot sa inteleg de ce certurile politice dambovitene au generat un efect de contagiune pe relatia externa. Nici nu vreau să mă gândesc că nu mai există prudenta în planul politic, acolo unde zgomotul provocat de mişcări neaşteptate ne costă foarte mult, atât economic cât şi social.
Desi exista stabilitate macroeconomica, avem una dintre cele mai mari cresteri economice din UE, credibilitatea este ridicata si costurile de finantare sunt la un minim istoric, riscul de default este redus... amenintarile la adresa sustenabilitatii economice, mai ales prin efectul de neincredere – puternic contagios pe pietele financiare internationale - nu au disparut. Inca exista probleme structurale in Uniunea Europeana, incertitudini care determina nevoia de precautie, de prudenta, nevoia de a constitui buffere si de a face pasi mici, graduali, sustenabili.
Vor urma inca 3 ani dificili. Perioada 2014-2016 va fi grea din punctul de vedere al consolidarii echilibrelor macroeconomice şi sociale. Efectul de contagiune determinat de lentoarea cresterii in zona euro, menţinerea la un nivel de alarmă a incertitudinilor pe pieţele financiare dar şi problemele interne legate de deficitele ridicate de asigurări sociale, plata despăgubirilor de orice tip scadente în 2015 si 2016, lipsa spaţiului fiscal pentru stimularea sectorului privat şi revenirea graduală a dinamicii pozitive a ocupării sunt semnale de alarmă demne de luat în seamă. Dacă mai punem aici necesitatea continuării ajustării fiscale cu transfer pe partea ei calitativă – plan de raţionalizare severă a cheltuielilor publice, restructurarea companiilor de stat şi accelerarea reformelor structurale în educaţie şi sănătate avem un tablou, chiar dacă incomplet, a ceea ce ne asteapta, indiferent de admiratiile politice.
În prezent, România se află într-o zonă de stabilitate macroeconomică rezonabilă. Indicatorii
