În sala de judecată, vina se pasează de la unul la altul și nimeni nu-și asumă responsabilitatea unui accident, în care o copilă, cu toată viața înainte, a sfârșit tragic, lovită violent de jeep-ul primarului de la Cernătești. Un primar băut și prea grăbit să se gândească la consecințe. Apropiații deplâng încă soarta adolescentei nevinovate care în ziua de 21 mai, de Sf. Constantin și Elena, a plecat la școală, fără să știe că va fi ultimul drum pe care, îl va face. O copilărie frântă mult prea devreme, un suflet urcat la cer mult prea repede!
Ancuțel, așa cum o strigau familia și cunoscuții, a rămas captivă în sufletele prietenilor și ale colegilor ei, sfâșiați încă de durere. Pe 21 noiembrie au numărat șase luni de când Anca Berevoianu nu mai este. Niciunul nu o poate uita însă pe cea care le însenina zilele, care era lumina ochilor unor părinți și bunici pe care nimic nu-i va mai bucura vreodată. Verișoara Ancăi, Andreea Stoian, și foștii colegi de clasă nu se pot resemna. Ei au pus pe hârtie câteva versuri în amintirea ei, versuri care vor rămâne peste timp în memoria și în sufletul tuturor celor care au cunoscut-o. Pe 23 mai ar fi împlinit 15 ani, dar Cel de Sus a vrut s-o ia la el cu două zile mai devreme, într-o zi sfântă.
În memoriam, ANCUȚEL
(în memoria tinerei Anca Bereveanu, victima cumplitului accident din 21. mai.2013)
Suflețel nevinovat,
La moarte ea s-a mutat,
Într-o zi sfințită,
Cu sfinți prăznuită,
Accidentul s-a-ntâmplat
Primarul (cel b?ut) viața i-a curmat,
Auzind ce s-a-ntâmplat,
Familia s-a-ntristat.
A fost cu noi la grădință,
Unde era doar o fetiță,
Drăguță și cuminte,
Cu bucurie-n minte.
Poate Dumnezeu a vrută!
Îngerul cel ne-ncăput
Să vină și să o ia,
Lângă El alăturea.
Prieteni mulți mai avea,
Cu colegii se-nțel
