După aderarea României la NATO și dobândirea statutului de membră a Uniunii Europene, cancelariile politice majore ale lumii au continuat să pună Bucureștiului o întrebare necesară: “Care este următorul proiect de țară al României?” Până mai ieri, diplomații români nu au putut răspunde acestei întrebări decât printr-o muțenie poliglotă.
În sfârșit, reprezentanți de vază ai României au căscat gura: “Țărișoara are mai multe proiecte de țară. Cel dintâi: dorim să-i retragem dlui Tőkés László Ordinul Național <
La ce nu par a se gândi inițiatorii acestui splendid “proiect de țară” este că, pentru a declanșa un asemenea demers, Domniile Lor ar trebui să producă dovezi irefutabile că motivul pentru care a fost decorat dl Tőkés László este lovit de falsitate.
Iată motivarea din decretul semnat de președintele Traian Băsescu în anul 2009: “cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la Revoluția din Decembrie, în semn de înaltă apreciere a curajului și a demnității de care a dat dovadă, declanșând, prin exemplul personal, revolta istorică a poporului român împotriva dictaturii comuniste”
Se înscrie cineva la cuvânt? Are vreo instituție a statului dovezi că dl Tőkés László este un impostor? Zvonurile, calomniile, reproșurile, incriminările, iritările etc. nu țin loc de probe.
Campania anti-Tőkés a început de multă vreme și a fost inițiată de nume “de mare încredere”. Pentru aripa ultra-naționalistă a Securității, ca și pentru mulți dintre conducătorii altor mașinării ale dictaturii, va rămâne pururi inacceptabil că un maghiar a fost una dintre scânteile ce au declanșat Revoluția Română, deși, în scriptele lor, îl considerau pe maghiarul respectiv “cetățean român”. Câteva exemple:
Dl Iulian Vlad, şeful Securităţii în decembrie 1989: “Acest cetăţean român nu acţiona în interesul României, care era patria lui
