Mai sunt două luni. Două luni şi Zonga împlineşte doi ani. Înainte de acest moment, am discutat cu Sergiu Biriş, fondator Trilulilu şi Zonga, despre acest serviciu. Pe scurt, este în contra pirateriei de muzică şi presupune că tu plăteşti pentru a asculta online melodii. Are şanse un astfel de produs în România? Cu siguranţă n-are cale de întors.

La începutul lunii august, publicam povestea „YouTube de România“, unul dintre proiectele de succes din online-ul românesc. Tot atunci am discutat cu Sergiu Biriş despre Zonga, serviciul de audio streaming al companiei devenit o „aripă“ pentru site-ul cu conţinut video. Am întârziat publicarea acestei poveşti pentru că aşteptam aplicaţia pe Windows Phone 8 şi apropierea aniversării Zonga. Acum, este între două aniversări.

Din octombrie 2012, Vodafone are un parteneriat cu Zonga care presupune că nu este contorizat traficul când foloseşti aplicaţia. Şi operatorul s-a mai ocupat de câteva campanii de marketing, cum ar fi „biblioteca muzicală“ de la staţia de metrou Victoriei. Şi lansarea, prima, s-a făcut în februarie 2012, în private beta pentru teste. Dar sunt românii gata să plătească accesul la muzică?

Aşchie din trunchiul Trilulilu

„Zonga a pornit tot din Trilulilu, atât din problemele, cât şi din oportunităţile identificate la acesta. Ne doream să monetizăm şi prin abonamente, nu doar din publicitate. Asta pe de o parte. Apoi, aveam relaţia cu casele de discuri. Cu câţiva am semnat contracte sau discutam deja“, spune Biriş. Câteva dintre casele de discuri sunt menţionate şi pe site-ul Zonga. Sunt Universal Music, Sony Music, EMI, Warner, Cat Music, Roton sau Mediapro Musi prin care serviciul îşi asigură o bibliotecă de aproape 20 de milioane de melodii.

„Ne-am dat seama, urmărind şi trendurile de afară, că există o oportunitate de a lansa un serviciu premium pentru oamenii care îşi do