Pentru prima oară în istoria relaţiei dintre România şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) preşedintele a refuzat să-şi pună semnătura pe memorandumul de înţelegere negociat de Guvern cu instituţiile financiare internaţionale. Practic, documentul negociat la Bucureşti luna trecută nu mai poate fi trimis la Washington, unde pe 18 decembrie era programată o şedinţă a boardului FMI pentru aprobarea scrisorii de intenţie. În aceste condiţii, boardul Fondului va discuta cel mai probabil în luna martie tema acordului cu România, după ce o delegaţie va veni la Bucureşti în ianuarie, potrivit unor surse guvernamentale citate de Mediafax.

Până atunci, preşedintele Traian Băsescu cere Guvernului să renunţe la acciza suplimentară de 7 eurocenţi pe litrul de carburant şi să renegocieze înţelegerea cu FMI. Mai mult, Cotroceniul susţine că există disponibilitatea instituţiilor financiare internaţionale de a renegocia termenii înţelegerii cu România.

De partea cealaltă, premierul Victor Ponta îl acuză pe preşedinte de iresponsabilitate şi că a aruncat în aer acordul cu FMI care practic nu mai există. Ba chiar, din tabăra PSD, prin vocea liderului senatorilor socia-democraţi, Ilie Sârbu, se invocă punerea sub acuzare a preşedintelui.

Potrivit legii, nesemnarea memorandumului cu FMI de către preşedinte echivalează cu faptul că şeful statului nu aprobă mandatul de negociere, semnătura sa fiind necesară pentru validitatea documentului, el fiind singurul care poate împuternici guvernul să negocieze în numele României.

Mai există sau nu acordul cu FMI?

Decizia preşedintelui de a nu semna memorandumul cu FMI are efecte evaluate diferit de Cotroceni şi Palatul Victoria. Prima reacţie a premierului Victor Ponta a fost că ”România nu mai are acord cu FMI”.

Preşedinţia l-a contrazis, susţinând că Acordul stand-by a fost încheiat cu Fondul Monetar Inte