Pericolul extremei drepte devine tot mai palpabil în Hexagon pe măsură ce se apropie alegerile municipale. Electoratul este dezamăgit şi de dreapta, şi de stânga. Iar asta se traduce printr-un apetit tot mai mare pentru Frontul Naţional, formaţiunea condusă de Marine Le Pen. RFI a stat de vorbă cu reprezentanţi ai stângii, ai dreptei franceze, dar şi cu analişti şi reprezentanţi ai unor institute de sondare a opiniei publice din Hexagon.
Am stat de vorbă despre marile teme ale campaniei pentru alegerile locale, inclusiv cea privind romii, inclusiv cu vicepreşedintele Frontului Naţional, Louis Alliot.
Extrema dreaptă franceză şi-a schimbat discursul faţă de anul trecut. Şi l-a şlefuit. Şi l-a moderat. Cel puţin în mass-media. Fără a avea neapărat o ideologie clară, convinge totuşi pe fondul unei nemulţumiri în creştere a francezilor atât faţă de guvernarea de dreapta, cât şi faţă de cea de stânga.
42% dintre francezi nu mai exclud acum să voteze pentru partidul lui Marine Le Pen la alegerile municipale din primăvara anului viitor, potrivit ultimul sondaj citat de „Le Figaro”. 18% spun că vor vota „cu siguranţă” o listă susţinută de Frontul Naţional, 24% răspund „poate”, iar 58% spun „nu, în niciun caz”. Procentul nu încetează aşadar să crească. Anul trecut în decembrie, doar 24% dintre francezi se declarau gata să voteze Frontul Naţional la municipale.
Este ceea ce presa din Hexagon numeşte "dediabolizarea" Frontului Naţional. Adică ieşirea din colţul unde îl îngrămădise Jean Marie Le Pen, tatăl actualei şefe a partidului.
De ce? "Pentru ca Jean - Marie Le Pen nu a încercat niciodată să fie altceva decât preşedintele partidului, pe când fiica sa se gândeşte că într-o zi va putea trece de acest statut şi deveni eventual chiar lider al Hexagonului". Iată cum decriptează pentru RFI cauzele acestui succes Emmanuel
