Pentru prima oara dupa '89, Ziua Nationala a Romaniei a stat sub semnul reintregirii tarii.

Aruncata de Traian Basescu putin inainte de 1 decembrie, ideea ca Romania ar putea si ar trebui sa isi asume ca proiect de tara unirea cu Republica Moldova a acaparat ca un drog mintile unei bune parti a romanilor.

Daca e sa credem sondajele de opinie, chiar a unei semnificative proportii - peste 75% dintre romani manifestand dorinta ca Romania sa aduca provincia pierduta a Moldovei "acasa".

Un gand care, enuntat in contextul semnarii de catre Republica Moldova a acordului de asociere cu Uniunea Europeana, a involburat din nou apele scenei politice de la Bucuresti si asa destul de tulburi si agitate.

Pe celalalt mal al Prutului, atata cat se stie din date destul de sarace, nu exista deloc acelasi entuziasm la ideea ca Moldova sa revina intre granitele unei viitoare Romanii Mari. Unele sondaje mai vechi dadeau o cifra in jur de 3% a celor care si-ar fi dorit unirea cu Romania, cele mai noi vorbesc de un optimist 15%.

Dincolo de ele, in urma cu doar o luna, in timpul unui mars pro-Europa desfasurat la Chisinau, zeci de mii de moldoveni au strigat "Vrem unirea". Chiar si asa, e greu de presupus incotro vor evolua lucrurile la est, mai cu seama dupa ce semnalul unirii a fost enuntat de la Bucuresti.

Pe de alta parte, problemele economice mari care macina cele doua tari si mai ales schimbarile si instabilitatea politica de ambele parti ale Prutului nu sunt factori care sa incurajeze un eventual proces al unirii. Dimpotriva.

De aici e usor sa-l suspectam pe Traian Basescu de a arunca piatra stiind ca a urmarit un cu totul alt efect decat declansarea procesului care sa duca in final la alipirea celor doua tari.

Daca unionistii spera ca "fratii" lor de peste Prut sa revina la sentimente mai