Jurnaliştii „Adevărul” au discutat despre viaţa comunităţii de români din Ungaria, de ce ezită ei să mai vorbească limba părinţilor, de ce le e teamă să-i ridice o statuie Sfântului Andrei Şaguna în faţa Catedralei Ortodoxe Române din Jula, despre cum procedează Budapesta ca să maghiarizeze comunitatea românească din Ungaria şi de ce, pentru comunitatea românească de dincolo de Tisa, 1 Decembrie este cea mai tristă zi din an.
Cele mai importante declaraţii
Elena Dumitru
Avem deja feedback pe site, de la cititori. Prima este observaţia că nu e drept să compari 35.000 români din Ungaria cu 1.2 milioane de unguri în România. Contează numărul pentru că minoritatea maghiară are şi reprezentantă politică, tot datorită numărului. Minorităţile din Ungaria (13) funcţionează cu un sistem de autoguvernări pe ţară, în funcţie de numărul de etnici şi se gospodăresc cum ştiu mai bine. Fac proiecte pentru a-şi păstra cultura, tradiţiile.
Cristian Delcea
Nu au un partid, dar de la următoarele alegeri vor avea un purtător de cuvând în Parlament, nu un reprezentant. Este tot o problemă care ţine de număr. Germanii şi romii sunt mai mulţi şi au reprezentanţă politică.
Elena Dumitru
Jula este „capitala“ românilor din Ungaria. Există liceu, consulat. Până acum 3-4 ani a existat şi un consilier român, dar acum câţiva ani au candidat mai multe persoane, voturile s-au împărţit şi nu s-au mai întrunit voturile.
Alex Varninschi
În documentar specificăm faptul că cifra oficială a crescut de patru ori din 2001, când erau 8000 de români şi acum sunt 35,000 români. Sunt voci care spun că unii s-au declarat români fără a fi şi, în realitate, ar fi mult mai puţin etnici români. Asimilarea românilor din Ungaria, pas cu pas
Elena Dumitru
O familie din Prahova s-a mutat în Ungaria în luna iulie. Au căutat pe Google, „case ieftin
