România se află printre cele 19 ţări care participă la noul sistem european de supraveghere a frontierelor externe (EUROSUR), care a devenit, luni, operaţional. Cu toate că sistemul urmăreşte reducerea numărului de imigranţi ilegali care intră în UE, statele care utilizează EUROSUR vor fi obligate să respecte principiul care interzice trimiterea înapoi a unei persoane către o locaţie unde viaţa i-ar putea fi ameninţată.
Obiectivul EUROSUR constă în sprijinirea statelor membre în eforturile lor de a limita numărul de resortisanţi ai ţărilor terţe care intră ilegal pe teritoriul Uniunii Europene, prin „îmbunătăţirea conştientizării situaţiei la frontierele lor externe” şi prin „creşterea capacităţii de reacţie a serviciilor lor de informaţii şi de control la frontiere”, se arată într-un comunicat emis de Comisia Europeană.
În prima fază, la noul sistem participă 18 ţări din sudul şi estul Uniunii Europene, care au graniţe externe terestre şi maritime: Bulgaria, Croaţia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franţa, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia şi Spania, la care se adaugă şiNorvegia. Celelalte state cu graniţe externe, Belgia, Germania, Olanda şi Suedia, se vor alătura EUROSUR, de la 1 decembrie 2014.
Cele 19 ţări speră ca noul sistem să ducă la reducerea numărului de imigranţi ilegali care intră în UE fără a fi descoperiţi, a numărului de decese ale imigranţilor ilegali prin salvarea mai multor vieţi pe mare şi la sporirea securităţii interne în întreaga Uniune, contribuind la prevenirea criminalităţii transfrontaliere.
Structura de bază a sistemului este reprezentată de „centrele naţionale de coordonare”, prin intermediul cărora vor coopera şi îşi vor coordona activităţile toate autorităţile naţionale care au responsabilităţi în ceea ce priveşte su
