Armata ar putea să preia şi mai multă putere în Egipt. Proiectul noii constituţii, care mai trebuie să fie supus unui referendum popular, consolidează rolul militarilor în "procesul de tranziţie democratică" pe care aceştia l-au promis când l-au destituit pe preşedintele islamist Mohamed Morsi acum 5 luni. Proiectul controversat al legii fundamentale a fost adoptat de liderii armatei egiptene şi de o comisie de 50 de personalităţi.
Armata egipteană beneficiază deja de peste 6 decenii de puteri şi privilegii excepţionale. Noul proiect de Constituţie le întàreşte puterea militarilor asupra vieţii politice din Egipt. Militarii îşi păstrează o independenţă totală, o imunitate faţă de forţele politice sau responsabilii economici, constată James Dorsey, specialist al Orientului mijlociu intervievat de agenţia France Presse.
Potrivit proiectului noii Constituţii, bugetul armatei va fi mai departe secret - nici parlamentul de la Cairo nici guvernul nu vor avea vreun cuvânt de spus sau vreo privire de aruncat asupra lui, aşa cum se întâmplă dealtfel în ţara faraonilor de mai bine de 40 de ani. Deasemenea, tribunalele militare vor putea judeca civilii care agresează personalul militar sau echipamentele specifice. Acest articol contravine tuturor standardele democratice. În fine, armata obligă guvernul să-i ceară avizul privind numirea ministrului apărării, un personaj care nu poate fi decât un militar potrivit acestui text. Această prerogativă îi revenea până acum de drept preşedintelui ales care nu trebuie să ceară avizul generalilor.
Partidele democratice din Egipt au criticat deîndată proiectul prezentat de militari.
Opozantul politic egiptean Ahmad Waham vorbeşte deci despre "un dezastru, despre o nouă eră de dictatură."
Nici simpatizanţii preşedintelui demis nu au stat cu mâinile încrucişate. Încă de duminică două mii de partizani p
