SUNT O BABĂ COMUNISTĂ (16.732 spectatori)

Stere Gulea aduce pe ecrane un menaj de pensionari, în luptă cu sărăcia „decentă”. Primind vizita mult așteptată a fiicei lor din Canada, ei descoperă, îngroziți, cît de strînsă de gît e „americanca” în conjunctura crizei economice. Cînd fiica îi mărturisește că ea și soțul ei canadian sînt pe cale să-și piardă casa ipotecată la bancă, tocmai cînd au un copil pe drum, „baba comunistă” nu ezită să-și amaneteze întreaga ei gospodărie de la țară, pentru ca tinerii să-și mai poată achita, în țara lor, măcar o rată. Inspirat de un roman omonim de Dan Lungu, Stere Gulea face un efort apreciabil spre un punct de vedere echilibrat, mai puțin conjunctural decît îl practicase în epoca imediat postdecembristă. Cinematograful său, altădată tăios implicat politic, îndeamnă aici la reflecție, personajele sînt umane, au relief, iar interpreții (Luminița Gheorghiu, Ana Ularu, Marian Râlea, Valeria Seciu, Tania Popa) sînt, fără excepție, inspirat dirijați.

În octombrie, însă, la Namur, am descoperit o coincidență tulburătoare. Canadianul Sébastien Pilote a terminat anul acesta un lungmetraj de ficțiune intitulat Le Démentèlement, al cărui erou, un fermier, e și el constrîns să-și scoată la mezat ferma ca să achite, la bancă, rata la casă a fiicei sale. Taman ca în Sunt o babă comunistă. Bizară această coincidență între două povești despre criză și răspunderea paternității, apărute simultan la Montréal și în Oltenia noastră. Trebuie precizat, de altfel, că filmele sînt cu totul deosebite, cel al lui Gulea fiind, cum o arată și titlul, ironic, cel al lui Pilote – distins, în 2013, la Cannes, cu Grand Prix de la Semaine de la Critique – aflat la liziera melodramei, dar ambele confirmă același unic fenomen: globalizarea pauperizării țărănești.

CÎND SE LASĂ SEARA PESTE BUCUREȘTI sau METABOLISM. (2.843 spectatori). @N