Una dintre cărţile de care nu mă despart e ”Istoria ieroglifică” a princepelui Dimitrie Cantemir. Un romanţ cu cheie, un carnaval al cuvintelor, o istorie a lumii moldo-valahe a începutului de secol XVIII – un ”rai spândzurat” (ţinutul “fericirii nestăruitoare”).

Autorul - care-şi rezervă sieşi chipul inocent :) al Inorogului - e martorul şi, de cele mai multe ori, pătimitorul acestei istorii, în care se înfruntă ”paserile rumpătoare” (boierimea Ţării Româneşti) cu “jiganiile rumpătoare” (boierimea Moldovei).

În lunga înşiruire de dregători mai mari şi mai mărunţi, două personaje ne sunt nouă binecunoscute: domnitorul muntean Constantin Brâncoveanu (căruia Cantemireştii îi purtau o ură neîmpăcată), închipuit de Corb, şi Vodă Mihai Racoviţă (care a domnit de trei ori în Moldova şi de două ori în Ţara Românească), închipuit de Struţocămilă.

În jurul Inorogului şi al neamului său, se desfăşoară o ţesătură deasă de intrigi, în care, pe lângă Corb şi Struţocămilă, intervin Pardosul (leopardul), Leul, Vulpea, Ciacalul (şacalul), Râsul, Şoarecele, Vidra, Nevăstuica, Coţofana, Liliacul, Privighitoarea, Hameleonul (cameleonul), Veveriţa, Lebăda Bătrână şi o mulţime de ogari, cotei, cîini, muşte, tăuni, viespi, trântori.

Între ţara paserilor şi ţara jigăniilor se cască, ameninţătoare, împărăţia tăcută a peştilor (Imperiul Otoman).

Dacă ar fi să purcedem la un exerciţiu de imaginaţie, căror chipuri de paseri şi jigănii – (“paseri dobitocite şi jiganii păsărite”) - le-am găsi asemănarea, într-o istorie ieroglifică a regimului Băsescu-Ponta?

Mă risc şi vă dau de-un paregzemplu: Râsul parc-ar aduce cu Băsescu, iar Hameleonul – cu Ponta. Vorba princepelui: “Râsul hohotea, iară Hameleonul fâsâia”…

Una dintre cărţile de care nu mă despart e ”Istoria ieroglifică” a princepelui Dimitrie Cantemir. Un romanţ cu cheie, un carnaval al cuvint