În ziua când au venit chinezii la Bucureşti, marţi, 26 noiembrie 2013, am avut o zi bună: nu mi-a fost dor de Maryland întreaga zi! M-am dus azi la Forumul Economic şi Comercial China - Europa Centrală şi de Est şi m-am simţit ca în Maryland. Chinezii nu sunt străini de Universitatea Maryland: la Facultatea de Politici Publice am avut un program executiv de masterat pentru studenţi cu experienţă în administraţia publică din China, iar universitatea a educat în jur de 1.500 înalţi funcţionari publici din provincia Jiangsu.

Decanul nostru călătoreşte prin China să recruteze studenţi, iar preşedintele universităţii, domnul Wallace Loh (da, este de origine chineză, s-a născut în Shanghai), a vizitat China şi a semnat acorduri prin care aduce firme chineze în incubatorul internaţional de business de la Universitatea Maryland.

Universitatea Maryland nu este singura instituţie americană care colaborează cu Republica Chineză. Universitatea Harvard are un program de vară în Beijing şi Colegiul Wellesley colaborează cu Peking University pentru a educa femeile să devină lideri. China are astfel de legături cu SUA şi cu multe ţări din Uniunea Europeană, nu numai pe plan academic, dar şi economic.

Conform studiului „EU-China FDI in the 21st century: Who is ready for a «win-win» strategy?“ de Thierry Apoteker, Sylvain Barthélémy şi Sandrine Lunven din 2013, între 2005 şi trimestrul al treilea 2012 chinezii au investit 48,3 miliarde de dolari şi au încheiat 815 contracte în cele 27 ţări ale Uniunii Europene. În SUA au investit 26,5 miliarde de dolari şi au încheiat 333 contracte, în Australia au investit 25 de miliarde de dolari şi au încheiat 224 contracte şi în Canada au investit 24 miliarde de dolari şi au semnat 114 contracte.

Dacă chinezii investesc la noi în tehnologie, nu vom fi primii din Europa care beneficiază de astfel de investiţii. Conform