Decizia Ucrainei de a întoarce spatele Uniunii Europene în discuţiile pentru un acord de asociere, demers explicat de autorităţile de la Kiev prin „motive economice“, mai exact presiunea Rusiei, a stârnit proteste de amploare în a doua ţară europeană ca mărime, iar cifrele economice din ultimii 20 de ani spun povestea unei creşteri economice majoritar similară regiunii, dar cu o stagnare în nivelul de trai.
La summitul organizat la Vilnius la sfârşitul săptămânii trecute, Georgia şi Moldova au semnat acorduri de asociere cu Uniunea Europeană. Marele absent de la masa acordurilor a fost Ucraina, care anunţase recent o „decizie economică“ de a suspenda negocierile cu Uniunea Europeană, o mutare atribuită în mare parte presiunilor de la Kremlin.
În acelaşi timp însă, un editorial publicat recent de cotidianul britanic Financial Times titra că ţările din Europa de Est sunt „rătăcite în tranziţie“ şi nu vor putea niciodată să ajungă din urmă Vestul, în ciuda unei perioade de creştere disproporţionată, în care Estul părea să recupereze diferenţele.
În zona de est menţionată în articol erau incluse actuale membre ale Uniunii Europene, dar şi ţări vizate pentru includere, printre care şi Ucraina. Polonia şi Ungaria au aderat la UE în 2004, iar România şi Bulgaria au devenit state membre în 2007.
Stagnare în PIB-ul per capita
Datele Băncii Mondiale (BM) arată că în 1991, după prăbuşirea Uniunii Sovietice, Polonia şi Ucraina erau apropiate ca nivel al Produsului Intern Brut (PIB), cu 84 mld. dolari şi respectiv 77 mld. dolari, calculat la cursul curent. În acelaşi timp, Ungaria şi România erau şi ele apropiate, cu 34 mld. dolari, respectiv 29 mld. dolari.
În 2004, la momentul aderării la UE, Polonia şi Ungaria aveau PIB-uri de trei ori mai mari, în timp ce Ucraina înregistrase o sădere de 15%, comparativ cu 1991.
Trei ani mai t
