De la ofertele-bombă, până la încrederea oarbă în serviciile care ni se promit, decontăm aproape fără noimă. De multe ori, prea puţin convinşi de necesitatea anumitor cheltuieli, ci doar pentru că şi alţii o fac, pentru că sunt cumpărături la modă. Şi dacă „te arzi” cu frigiderul sau centrala termică, cumpărate la super-ofertă, mai cu sprijinul Protecţiei Consumatorilor, mai cu altfel de presiuni, ai şansa să-ţi recuperezi banii. Sunt, însă, cheltuieli pe care nu ţi le mai decontează nimeni, niciodată, şi nu aici e drama.

De la relativ recentul caz al bebeluşului cu malformaţii născut, cred, la maternitatea din Petroşani şi până la cazul de zilele acestea, de la Slatina, unde însă e mai greu de stabilit unde s-a greşit, la stat sau la privat, concluzia e aceeaşi. Plătim scump servicii pe care nu le primim niciodată sau care nu sunt de calitatea promisă.

Revenind la tema investigaţiilor, din ce în ce mai multe, mai complexe şi mai scumpe, recomandate în timpul sarcinii, nu puţini sunt părinţii pe care îi auzi, la capăt de drum: „Copilul ăsta l-am plătit de parcă mi l-ar fi făcut ei, nu alta!”. În urmă cu cinci, şase ani, investigaţii amănunţite pe timpul sarcinii se recomandau viitoarelor mămici trecute de 35 de ani, sau cu antecedente de boală în familie, sau pentru că primele analize ridicau ceva semne de întrebare... Astăzi, anumite teste au devenit de rutină. Mai că nu râde o gravidă care este monitorizată la Craiova sau la Bucureşti de colega, întâlnită în parc, ce nu se poate lăuda că a plătit dublul-test, triplul-test, complexul nu ştiu care...

Toate făcute pe bani mulţi. Plus ecografiile aferente. La ecografii se pricepe astăzi toată lumea, iar cine a trecut prin asta ştie câte salarii a lăsat pentru astfel de investigaţii. Pentru înregistrările pe CD, de obicei, alte tarife, la fel pentru primele fotografii cu bebe în