Semnificaţiile ascunse ale ansamblului monumental realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu-Jiu sunt descifrate de poetul clujean Horia Muntenuş, într-un film documentar de patru ore.

Filmul este un eseu cinematografic, ce readuce în memorie câteva dintre momentele dramatice ale istoriei acestor monumente, de la geneza lor până la refuzul lui Mihail Sadoveanu, în calitate de preşedinte al Academiei staliniste a României, de a accepta donaţia operelor lui Constantin Brâncuşi create la Paris sau până la încercarea prolectultiştilor de a demola Coloana Infinitului cu un tractor.

Pentru mulţi critici de artă, ansamblul monumental de la Târgu-Jiu este cea mai importantă creaţie a lui Constantin Brâncuşi. Masa Tăcerii, formată dintr-o masă rotundă de piatră, a cărei formă aminteşte de un altar străvechi, înconjurată de 12 scaune, îi sugerează pe Isus Cristos şi pe cei 12 apostoli. Urmează o alee, străjuită de 30 de scaune de piatră în formă de clepsidră, ca şi cele din jurul Mesei Tăcerii. Aceste scaune sugerează efemerul fiinţei umane. Urmează apoi Poarta Sărutului, care semnifică trecerea de la viaţă spre moarte. Poarta seamănă cu un arc de triumf, iar piatra tranversală aminteşte de o ladă de zestre sau, poate, de un sicriu. Sufletele care trec prin Poarta Sărutului trec pe Calea Eroilor, pe care se află amplasată o biserică, iar urmează Coloana Fără Sfârşit. Forma sa aminteşte de cea a stâlpilor funerari dacici, dar şi de scara mitologică pe care sufletele urcă la Cer. Toate aceste semnificaţii sunt cuprinse în filmul Calea Eroilor, spune poetul Horia Muntenuş.

Rolul principal în acest film este jucat de cântăreţul Nucu Pandrea. El foloseşte frunza pentru a cânta melodiile care îi încântă pe ascultători. Dincolo de asemănarea fizică dintre Constantin Brâncuşi şi Nucu Pandrea, a contat şi faptul că marele sculptor Constantin Brâncuşi ştia, de ase