La Pungești de Vaslui, revoluția împotriva gazelor de șist continuă. În fiecare seară, popa trage clopotele a primejdie, iar sătenii se adună și protestează. Este pentru prima dată în existența lor când pungeștenii se simt cu adevărat importanți – lumea largă vorbește despre ei, televiziunile îi filmează, ONG-iștii îi susțin și le spun că sunt „eroi ai demnității“. Din afară, totul pare cool: oamenii ies în stradă să-și apere pământul și viitorul. Din Pungești, perspectiva se schimbă. Vinul nou e tare și mult, iar demnitatea are momente în care se cam clatină.

Dan Mazilu, Răzvan Prițulescu

FOTO: Andrei Dumitru

redactie@academiacatavencu.info

Pungești e o comună cu opt sate, în care locuiesc peste 3.000 de oameni. Deși e o zonă cu pământ mult și roditor, lumea trăiește în sărăcie. Cei care n-au de niciunele, aproape 10% din populația comunei, supraviețuiesc cu ajutorul social de 136 de lei pe lună, dar cei mai mulți au terenuri arabile pe care le-au dat în arendă. Nimeni nu muncește pământul în Pungești, asta-i treaba lui Adrian Porumboiu. Firma fostului arbitru face agricultură pe parcelele lor, iar ei primesc în schimb grâu, porumb și ceva bani. Cu sacii de grăunțe și cu banii se duc la moara primarului Mircia Vlase, cel mai prosper om din comună, și se aleg cu făină și mălai. Este același primar care le-a promis pungeștenilor că, dacă-l vor alege și a treia oară, va interzice exploatarea gazelor de șist. Odată ales, s-a îngrijit să intre în proprietatea terenului pe care va fora Chevron, a semnat actele de concesionare, a încasat banii, apoi s-a dat lovit. Concediu medical, cică.

Drumul spre Pungești e sărac în indicatoare, dar te prinzi că ai ajuns când vezi steagurile „STOP Chevron“ arborate în bătături sau mesajul „TRĂDĂTORULE“ scris mare pe gardul primarului.

„Kilometrul 0 al demnității“

Prima oprire o facem în locu