Peste 17.000 de adulţi cu dizabilităţi trăiesc în centre rezidenţiale mari, de unde, în contextul îngrijirii improprii unei dezvoltări independente, 67 la sută dintre persoanele din această categorie nu ies până la sfârşitul vieţii, conform studiilor, informează IPP.
Potrivit Institutlui pentru Politici Publice (IPP), cea mai recentă evaluare naţională arată că statul preferă să finanţeze un tip de asistenţă pasivă prestată în centre rezidenţiale mari în care ajung şi până la 350 de beneficiari (de ex. judeţul Alba - CRRN Galda de Jos, cu 350 beneficiari), în loc să insiste asupra dezvoltării de servicii în comunitate (locuinţe protejate - LP, centre de zi, asistenţă la domiciliu etc.), deşi România şi-a asumat angajamentul de a asigura un trai independent în comunitate pentru persoanele cu dizabilităţi, prin ratificarea Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi.
"În mai puţin de jumătate din judeţele ţării (17), persoanele cu dizabilităţi pot accesa servicii alternative la sistemul rezidenţial - de tip locuinţe protejate, în restul ţării singura soluţie pentru persoanele cu dizabilităţi fiind centrele rezidenţiale, care pot ajunge să găzduiască chiar şi sute de persoane. Studiile arată că principala cauză de ieşire din sistemul rezidenţial este decesul (67% dintre beneficiari)", se arată într-un comunicatul transmis de IPP marţi, de Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi.
Citând rapoartele Centrului de Resurse Juridice (CRJ) de monitorizare neanunţată, IPP semnalează că, în lipsa accesului la justiţie al persoanelor instituţionalizate, decesele acestora sunt puţin sau deloc investigate de organele judiciare competente, numărul acestora continuând să fie ridicat.
"Deşi am adoptat, din 2011, o lege cadru a asistenţei sociale, care permite statului să dezvolte sericii în comunitate capabile să încurajeze un ti
