Dacă ar fi fost adevărat ceea ce a afirmat premierul Victor Ponta - că avem creştere economică de 2,7% în acest an, cea mai mare din UE, că avem cel mai mare PIB din istorie şi cel mai mic deficit după intrarea în UE şi că avem un grad mult mai mare de absorbţie a fondurilor europene - atunci nu ar fi existat niciun motiv să recurgă la măsuri de suprafiscalizare pentru 2014: suprataxarea sectorului energetic, majorarea redevenţelor cu 25% la resursele minerale, acciza suplimentară la carburanţi, precum şi impozitarea construcţiilor speciale.
Dar el a făcut-o şi a anunţat, la începutul lunii noiembrie, că vrea să crească taxele pentru anul viitor. Oamenii de afaceri au protestat instantaneu în acel moment, iar media s-a umplut de articole critice. Membrii Consiliului Investitorilor Străini semnalau, atunci, că lipsa de consultare a autorităţilor privind adoptarea unor noi taxe va conduce, în mod cert, la menţinerea opiniei că mediul fiscal românesc este dominat de o lipsă acută de predictibilitate. Investitorii străini spuneau că acest lucru ar putea genera o reconsiderare a poziţiei pe piaţa autohtonă din partea investitorilor, care ar putea să se mute în ţări cu o anumită stabilitate fiscală, cel puţin pe termen scurt şi mediu.
Oficialii Camerei de Comerţ Româno-Americane şi-au exprimat, la rândul lor, îngrijorarea cu privire la noile măsuri fiscale pentru 2014, spunând că modificarea legislaţiei fiscale şi introducerea de noi impozite, fără consultări cu mediul de afaceri şi prin ignorarea semnalelor de alarmă transmise, pot duce la pierderea încrederii oamenilor de afaceri în corectitudinea şi transparenţa instituţiilor statului.
Consiliul Investitorilor Români (CIR), organ de reprezentare al Asociaţiei "Forumul Investitorilor Autohtoni 2013" (FIA), susţinea că, în prima parte a anului viitor, fiscalitatea va creşte impresionant, ceea ce va con