În urmă cu 95 de ani, Beiușul a vibrat alături de întreaga suflare românească la gândul apropierii clipei mărețe a unirii pe vecie a tuturor fraților de-un neam. Beiușul s-a aflat în centrul evenimentelor premergătoare Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, din Beiuș putând fi amintiți cinci voluntari în armata română: Dr. Cornel Papp (notar public), Ghiță Cosma (mai târziu primar al orașului), Amos Borlan (avocat), Ioan Nestor (medic) și Eusebiu Ștefan.

Comitetul Executiv al Partidului Național Român s-a întrunit la 12 octombrie 1918, la Oradea, în casa lui Aurel Lazăr și Teodor Mihali. Printre participanți, alături de Vasile Goldiș, Nicolae Ivan, Ștefan Cicio Pop, Ioan Suciu, Alexandru Vaida-Voevod sau Aurel Vlad, s-au aflat și câțiva patrioți români din Țara Beiușului, Gheorghe Crișan, Sever Dan și Gh. Popoviciu, în frunte cu beiușeanul Ioan Ciordaș. În urma Declarației de la Oradea, Alexandru Vaida-Voevod anunța retragerea pe vecie a reprezentanților românilor din Parlamentul de la Budapesta. La 3 noiembrie 1918, va fi constituit Consiliul Național Român din Beiuș, președinte fiind ales Ioan Ciordaș. Imediat s-a înființat o comisie care să discute în problemele comune cu comisiile similare ale Consiliului Național Maghiar și ale celui muncitoresc din oraș. Totodată, din Consiliul Național Român din Bihor făceau parte și câțiva beiușeni: Ioan Ciordaș, Gavril Cosma, Alexandru Pteancu, Constantin Pavel, Ioan Bușiția și protopopul ortodox al Beiușului, Petru E. Papp. Zilele începutului lui noiembrie au fost la fel de animate: la 4 noiembrie, tricolorul flutura deja pe casa avocatului Ioan Ciordaș, la apelul căruia s-a format Garda Națională locală, sub directa conducere a Consiliului Național Român. Această gardă provizorie, formată din voluntari, va fi înlocuită în 6 noiembrie, la cererea Consiliului Militar Român din Oradea prin