În cea de-a patra zi a lunii decembrie, creştin ortodocşii o prăznuiesc pe Sfânta Muceniţă Varvara şi, tot în această zi, se face pomenirea Cuviosului Părinte Ioan Damaschin, monahul şi preotul. Pe de altă parte, mâine, Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe Sfântul Sava cel Sfinţit.
Despre Sfânta Muceniţă Varvara (Barbara), Sinaxarul ne spune că a trăit pe vremea împăratului Maximian la Heliopolis şi era fiica unui păgân cu numele Dioscur (sau Dioscor), care o ţinea sub pază, într-un turn înalt, din pricina marii ei frumuseţi. “Fecioara aceasta credea în Hristos şi n-a vrut să-şi ascundă credinţa de tatăl ei. Odată, când tatăl ei a spus să se facă două ferestre la o baie pe care o zidea, fiica lui a poruncit să se facă trei. Întrebată fiind pentru ce a dat porunca aceasta, i-a răspuns că a făcut trei ferestre în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. La auzul acestor cuvinte tatăl ei s-a repezit îndată cu sabia să o omoare, dar Sfânta a fugit şi s-a ascuns într-o stâncă ce s-a deschis ca prin minune; de acolo s-a dus în munţi. Tatăl ei a urmărit-o şi a găsit-o; a luat-o de cosiţe şi a dat-o domnului ţării aceleia. Înaintea acestuia, Sfânta Varvara a mărturisit pe Hristos şi a batjocorit pe idoli. De aceea a fost chinuită în multe feluri şi în sfârşit ucisă cu sabia de tatăl ei (...). Se spune că tatăl ei, după ce a ucis-o, a fost lovit de trăsnet pe când cobora din munte şi a murit” (“Vieţile Sfinţilor de peste tot anul”).
Despre Sfântul Ioan Damaschin se ştie că a trăit pe vremea împăratului Leon Isaurul şi a lui Constantin, fiul acestuia. Era de loc din Damasc, fiind de neam ales, care strălucea în dreapta credinţă. A învăţat toată ştiinţa elinească şi a cercetat Sfânta Scriptură şi, pentru credinţa în Hristos, şi-a lăsat averea părintească şi a îmbrăţişat viaţa călugărească împreună cu fericitul Cosma, care a ajuns mai târziu episcopul Maiu