Traian Băsescu a argumentat că refuză să semneze Acordul cu FMI prin care se majorează prețul la carburanți cu aproximativ 50 de bani pentru că această măsură este „anti-economică”, „împotriva intereselor României” și „împotriva șanselor de relansare a economiei”.
Consecințele declarației președintelui Traian Băsescu pot fi în același timp politice și economice. Șeful statului român a explicat că nu va semna Acordul cu FMI câtă vreme se menține prevederea privind creșterea accizei pentru combustibili cu 7 eurocenți pe litru. Adversarii președintelui, aflați la guvernare s-au grăbit să spună că din acest moment Acordul cu Fondul este suspendat, o dorință mai veche a liberalilor și socialiștilor, care fără FMI ar avea mai multă libertate în anul electoral 2014.
Traian Băsescu a intrat în această capcană, mânat la rândul său de presiuni electorale, fiindcă este destul de preocupat ca partidul care s-a înființat în jurul său, Mișcarea Populară, să obțină un scor bun anul viitor. Ideea președintelui român de a bloca Acordul cu Fondul Monetar Internațional se întoarce, însă, tot mai mult împotriva lui, deși specialiștii spun că pe plan internațional nu vor fi consecințe importante, dat fiind că este vorba despre un acord preventiv pe care Bucureștiul îl are cu Fondul în interiorul troicii care participă la negocieri și care este formată din Comisia Europeană, Banca Mondială și FMI.
Comisia Europeană a reacționat, în același timp, abrupt spunând că România trebuie să decidă dacă va continua sau nu acordul cu FMI, dar că indiferent de alegere este “esențial” ca țara să ia măsurile fiscal necesare “pentru atingerea obiectivelor bugetare și să realizeze reformele structural convenite”. Bruxelles-ul avertizează deci în subsidiar că Bucureștiul are nevoie de corsetul Fonduluipentru a nu deraia la capitolele cheltuieli și reforme.
P
