Întreaga dezbatere cu mărirea preţului benzinei pleacă de la premize false. Ipocrizia e imensă. Prima mare problemă a relaţiei România-UE e că presiunea pe creşterea preţului energiei e clară şi dură, în schimb presiunea pe creşterea salariilor e inexistentă într-o ţară devastată de privatizări şi liberalizări. A doua mare problemă e că tuturor, inclusiv puterii, ni se umflă organul protestatar doar cînd e vorba de accize. Vă spun ceva şocant: mai bine mărim accizele decît să mărească companiile private preţul pur şi simplu…
Petrom în primul rînd, şi alte companii în siaj, au mărit de nenumărate ori preţul combustibilului. Şi totul s-a lăsat cu ştiri triste despre mersul implacabil al pieţei. Au mărit cu nesimţire şi cînd aveau explicaţii (preţul internaţional al petrolului) şi cînd n-aveau.
În 2010 preţul pe litru al benzinei era de 4 lei. Azi bate spre 6 lei. Au fost proteste ale preşedintelui, ale premierilor, a încercat cineva să critice public eficient aceste companii? Nu. Evident, parte din preţ e acciza şi TVA-ul. Dar România e dintre ţările UE cu cea mai mică pondere a taxelor şi accizelor în preţul benzinei; şi mai e şi posesoare de resurse!
De la privatizarea Petrom s-a extins exploatarea, s-au dat afară mii de oameni şi s-a cîştigat din scumpiri repetate.
Cine se ia de acciză, Traian Băsescu adică, gîndeşte în tandem cu Petrom. Guvernul gîndeşte şi el în tandem cu Petrom preferînd să mărească accizele în loc să negocieze mult mai dur redevenţele. Încă o dată vă amintesc că în aceste momente se negociază, cică, redevenţele pentru petrol şi gaze (exploatate clasic). Deja în scrisoare de intenţie către FMI, se angajau să nu se atingă de aceste redevenţe (să sperăm că e totuşi o problemă de interpretare). Dar dacă e aşa, practic vom avea de-a face cu o batjocură incredibilă.
Preşedintele nostru face falsă bătălie de opoziţie. Aşa