Un reportaj de la o întreprindere de prelucrare a deşeurilor de la Bălţi.

Odată cu apropierea de Uniunea Europeană, Republica Moldova urmează să lupte eficient nu doar cu corupţia sau migraţia ilegală, dar şi cu... deşeurile. În caz contrar, autorităţile riscă să suporte sancțiuni. În 2009, la doi ani după aderarea la comunitatea europeană, România era la un pas de a fi amendată cu 200 mii de euro pe zi pentru că nu reuşise să rezolve problema gropilor de gunoi. Această povară poate fi luată de pe umerii statului de întreprinderile private gata să recicleze deşeurile şi să le transforme în combustibil. În Republica Moldova o astfel de întreprindere funcţionează la Bălţi, unde a mers şi corespondenta noastră, Diana Răileanu:

În Republica Moldova întreprinderile care reciclează deşeurile menajere ca plasticul, cartonul sau cauciucul, pot fi numărate pe degete. Nu pentru că ar lipsi aceste deşeuri, ci mai degrabă pentru că oamenii nu au încă deprinderea de a le separa de celelalte tipuri de rămăşiţe. Aceasta concluzie mi-au sugerat-o discuţiile cu mai mulţi trecători pe care i-am întrebat dacă obişnuiesc să separe plasticul sau cartonul de restul gunoiului:

„Pur şi simplu le punem pe toate într-o sacoşă şi gata.”

Europa Liberă: Credeţi că ar trebui să fie selectate?

„Eu cred că nu. Trebuie să le selecteze cei care strâng gunoiul.”

Europa Liberă: Nu ar fi mai uşor ca fiecare să pună cartonul într-o sacoşă, plasticul în alta?

„Cred că la noi asta încă nu a intrat în vigoare.”

Europa Liberă: Ştiţi că din carton, masă plastică, cauciuc poate fi obţinut gaz lichefiat cu care să se încălzească întreprinderi sau instituţii?

x „Desigur, am citit foarte multe despre aceste produse care pot fi utilizate de mai multe ori pentru a păstra mai multă energie pe pământ