Deși n-a precizat din ce fel de hîrtie e confecționat tigrul economiei de piață românești, premierul chinez știa fără doar și poate că-i dintr-o hîrtie igienică trainică, pe care au folosit-o cu succes și Bush junior, cînd reprezentanții firmei Bechtel au aterizat cu mîna-n cur să ne asfalteze iluziile, și Tony Blair, ce nu s-a sfiit să intre în aceeași budă cu indianul Mittal, ba chiar și nepoțeii lui Manuel Barroso, care s-au găinățat pe pajiștile patriei noastre cuprinși de vria energiei verzi.

Diplomația chinezească, atît de bătrînă și de parșivă încît am putea spune că funcționa încă de pe vremea cînd strămoșii lui Titus Corlățean țopăiau prin copaci, ne-a servit și o lecție istorică halucinantă, căci, înainte de a-l mozoli pe Ponta, domnul Li Keqiangi-a mîngîiat tresele generalului Vlad, decorat în secolul XXI al României capitaliste pentru serviciile aduse sistemului comunist în secolul trecut. E ca și cum în Germania, înainte de a da mîna cu doamna Merkel, premierul chinez ar fi depus un buchet de lăcrămioare pe mormîntul lui Goebbels.

Oricîte mașinuțe occidentale i-o fi cărat în traistă Iulian Vlad lui Mao Zedong, care după ce-și păpa colegii de partid nu obișnuia să-și curețe dantura motivînd că tigrul nu se spală niciodată pe dinți, curajul serviciilor speciale chinezești de a-l omagia pe fostul șef al Criminalității lui nea Nicu s-a bazat cu siguranță pe prezumtiva muțenie a papagalilor noștri politici, hrăniți și ei cu mălaiul Securității.

Auzind că patru milioane de purcei, cinci milioane de oi și două milioane de vaci vor primi azil politic în China, aplaudacii din Parlamentul României au refăcut atmosfera fierbinte a celui de-al paișpelea Congres, fiindcă și pe atunci zburau porcii și vacile de nu ne rămîneau în țară decît urechile, copitele și rîtul.

La cum duduie agricultura noastră de subzistență, e clar că în trei zil