Sarah Dunant este o scriitoare britanică al cărei succes se leagă în special de o serie de romane istorice plasate în Renaşterea italiană. Trei dintre ele, În compania curtezanei (traducere de Sanda Aronescu), Naşterea lui Venus (traducere de Irina Negrea), şi cel mai recent, Sînge şi splendoare (traducere de Carmen Săndulescu), au fost publicate la Editura Humanitas Fiction, în colecţia coordonată de Denisa Comănescu, „Raftul Denisei“. Sînge şi splendoare spune povestea convulsivă a uneia dintre cele mai rău-famate familii din istorie, familia Borgia, încercînd să facă dreptate adevărului, care pare că n-ar fi chiar atît de demonic pe cît reiese din cultura populară. Istoric ca formare, cu o licenţă obţinută la Newnham College, Cambridge, dar şi cu exerciţiul criticii literare şi al jurnalismului de radio şi TV, Sarah Dunant este o scriitoare cu interese în zone diverse şi cu o foarte bună flexibilitate tematică. Multă vreme, înainte de a se apuca de romanele istorice care i-au adus faima, a scris romane poliţiste, thrillere psihologice (unul dintre ele, Transgresiuni, a fost tradus tot pentru Humanitas Fiction de Carmen Daniela Ciora şi de Domnica Drumea), eseuri şi a realizat emisiuni pentru BBC Television şi apoi pentru BBC Radio 3. Sarah Dunant este prezentă zilele acestea la Bucureşti, pentru a participa la FILB, Festivalul de literatură din Bucureşti care a ajuns la a şasea ediţie (4-6 decembrie 2013), şi îşi va lansa, cu această ocazie, romanul nou-apărut. Romanele dumneavoastră istorice au atras o audienţă masivă, peste tot în lume. În ce mod conştientizarea unui asemenea succes acţionează asupra dumneavoastră atunci cînd vă apucaţi de o carte nouă?Ooo, n-am nevoie de presiunea succesului să îngheţ de frică! Mă descurc destul de bine de una singură! Cu fiecare roman la care încep să scriu, simt cum mă muşcă panica de călcîie. Chiar sînt în stare să fac