Se ascute lupta de clasă. Cu cât ne apropiem de 2014 şi alegeri, cu atât se înteţeşte campania electorală, promisiunile, palmele date adversarului din ce în ce mai făţiş, din ce în ce mai neortodox. Nu mai poţi intra într-o intersecţie, că dacă nu eşti atent te trezeşti cu o scatoalcă sau chiar un par în cap. Mă refer la cei care sunt implicaţi în campanie.

Cel beat, matrafoxat, matolul, cum este gratulat de purtătorul de cuvânt al guvernului cu blagoslovirea premierului, nu scapă nici o ocazie să pună piedici, frâne oricărei iniţiative venite din partea coabitatorului pentru orice motiv, cât de mic ar fi el. Că e vorba de taxe pe carburanţi că e vorba de pensii, că e vorba de investiţii de bani, primiţi sau daţi, bugetari sau galbeni, nici un motiv nu este scăpat pentru a sparge imaginea din oglinda PSD sau USL.

Aşa că beatul îl potcoveşte pe Micul Ponta cu fiercare ocazie, cu afirmaţii, decizii, învinuiri, frâne pentru orice. După ce pe timpul vizitei celui galben a încercat să caroteze pe cât posibil evenimentul ba organizând o şedinţă a CSAT care practic putea aştepta, sau se putea face înainte, după ce a încercat să arate că noua “orientare” a politicii este antieuropeană, după ce şi-a pus foştii prim miniştri să mai rupă câte o halcă din “succesul” proiectelor chinezeşti, matrafoxatul a trecut la artileria agrea, făcând declaraţii fără precedent vizavi de Moldova, exact când situaţia în Ucraina se tensiona. Dar asta nu contează pentru şeful diplomaţiei, când e vorba de a lovi în adversarul politic sau coabitantul. Deşi ştie mai bine ca oricine că problema unirii cu Moldova nu poate fi abordată decât la pachet cu cea a împărţirii şi cedării Transilvaniei şi că problema nu se poate rezolva decât la nivel Rusia-UE-USA aşa cum spuneam mai demult şi cum au spus-o şi alţii mult mai direct, cel beat se gândeşte să câştige electorat politic în pre