Chiar dacă a încetat să mai scrie, Polirom continuă să-l traducă. Nu demult a apărut în librării o nouă traducere a uneia dintre cărţile lui de mare succes, "Teatrul lui Sabbath". Sursa: CODRIN PRISECARU

Mai mult de jumătate dintre romanele pe care le-a scris (26 în total, cred) sînt traduse deja în seria de autor a editurii şi, iată, pare-se că proiectul editorial e cuprinzător, aşa că ne putem aştepta să îl avem pe Philip Roth tradus integral în româneşte în următorii ani. Astfel, anvergura unuia dintre cei mai mari romancieri ai vremurilor noaste va putea fi apreciată de cititorul român.

"Teatrul lui Sabbath", apărut în America în 1995, îl aduce în prim-plan pe Mickey Sabbath, un fost păpuşar pensionar de 64 de ani, artritic (chipurile, de-asta a renunţat la păpuşărie – degetele lovite de artită nu mai trăgeau sforile cum trebuie), exuberant, un satyr din partea rurală a statului Massachusetts, manipulator (în viaţa lui, femeile sînt un fel de păpuşi pe care le manevrează cu profesionalism, iar bărbaţii cu care se întîmplă să intre în diferite relaţii sociale devin un fel de fiinţe pe care le studiază, cu un zîmbet dispreţuitor, punîndu-le în situaţii neaşteptate), un fel de Falstaff cinic şi sexualizat (deşi romanul face mai multe aluzii la Lear), un mizantrop ludic şi lubric, un personaj mare, greu de uitat de către oricine citeşte romanul.

Mickey Sabbath este un om care îmbătrîneşte urît după ce a dus o viaţă de nimic. Mickey Sabbath a fost un artist ratat – sîntem lăsaţi să credem că ar fi putut fi ceva dacă nu ar fi luat decizii proaste (refuzul ofertei de a lucra cu Jim Henson, creatorul faimoaselor păpuşi Muppets), dar ceea ce e urmărit atent în această carte este traseul lui erotic de bătrîneţe.

Prin anii 50 – 60, tema vieţii sexuale a bătrînilor ( a bătrînilor neastrîmpăraţi, de fapt) a fost adusă în literatură şi au ieşit cîteva