Dinu Pillat, Mozaic istorico-literar. Secolul XX,

Ediţie îngrijită de Monica Pillat şi George Ardeleanu,

Notă asupra ediţiei de Monica Pillat,

Prefaţă şi dosar de referinţe critice de George Ardeleanu,

Bucureşti, Edit. Humanitas, 2013, 312 pag.

Seria de autor Dinu Pillat continuă cu un al patrulea volum, ce reprezintă a patra ediţie a Mozaicului istorico-literar (precedentele, două antume şi una postumă, apărând în 1969, 1971 şi, respectiv, 1998). În ciuda caracterului eterogen al eseurilor de aici (acoperind, prin sondaj, o plajă imensă, de la sinteze asupra poeziei moderniste la chestiunea romanului post-proustian şi, în materie de cazuistică, de la Serghei Esenin la M. Blecher sau, mai aproape de noi, Marin Sorescu), ar fi injust să vorbim despre o eventuală dezordine tematică, fie ea şi programată.

Nu doar că întregul cuprins al cărţii respectă o regulă implicită (care nu e aceea a întâmplării), dar, fără a forţa termenii, în diversitatea lor, preocupările lui Dinu Pillat denotă chiar o anume structură. Citit cu atenţie, titlul e, de altfel, elocvent. Mozaicul, arată George Ardeleanu în prefaţă, presupune organizare, rigoare şi, în spatele acestora, criterii de expresivitate. Mai mult, nuanţează criticul urmând o sugestie a Monicăi Pillat, acesta ar fi un corespondent vizual pentru ceea ce în muzică se poartă nume ca ecou, reverberaţie, rezonanţă (termenul din urmă figurând, cum se ştie, şi pe coperta precedentului volum al seriei, ceea ce-l face, o dată în plus, definitoriu pentru critica lui Dinu Pillat).

În descendenţa acestor consideraţii, cele câteva modificări din cuprinsul noii ediţii accentuează aspectul mozaicat: o addenda conţinând o serie de inedite (pagini dintr-un jurnal de lectură sau facsimilul unui plan de lecţie datând din vremea în care Dinu Pillat i-a fost asistent lui G. Călinescu), câte