Ziua de joi, 5 decembrie 2013, ar putea fi una istorică. Moment în care se aşteaptă de la Curtea Constituţională din Chişinău să ia o decizie legată de capitala întrebare - ce limbă oficială se vorbeşte în Republica Moldova? Limba moldovenească sau limba română?
Limba moldovenească este în prezent oficială în cel de-al doilea stat românesc, aşa cum e scris în Articolul 13 din Constituţia acestei ţări, adoptată în 1994. Ceea ce contravine unui alt document, considerat, pe bună dreptate, fundamental, şi anume Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, din 1991, în care se făcea referire la limba română. Şi atunci ce fel de limbă se vorbeşte în Republica Moldova?
Iată obiectul sesizării pe care a făcut-o Ana Guţu, deputat în Parlamentul de la Chişinău, din partea Partidului Liberal Reformator, dar, mai presus de toate, profesor universitar şi lingvist. Demersurile sale pe această temă au început încă din 5 martie 2013. Ca om de ştiinţă, ne-a spus foarte clar că nu există nicio motivaţie pentru a susţine limba moldovenească. Ca om, crescând pe malul stâng al Prutului, vorbind româneşte în casă, dar şi cu neamurile din România, citind cărţi în limba română, Ana Guţu a tânjit după idealul de-a pune capăt teoriei moldovenismului, inventată de sovietici.
"Au fost la noi lingvişti care făcuseră pact cu ideologia sovietică, pe timpuri, dar care mai târziu, după 1991, şi-au recunoscut greşelile", arată intelocutoarea mea. Ceea ce se cere în sesizarea către Curtea Constituţională de la Chişinău este să se ia act de faptul că Declaraţia de Independenţă din 1991, ca act suprem al Republicii Moldova, a impus limba română, ca limbă oficială în această ţară.
Incertitudini pe scena politică de la Chişinău
Problema cea mare ar veni abia după data de 5 decembrie. Pentru că, în cazul în care Curtea Constituţională dă câştig de cauză acestei cereri, a
