De multe ori ne întrebăm dacă întotdeauna Justiţia este dreaptă sau urmăreşte anumite interese. Răspunsul scurt şi logic este simplu: Justiţia, în ansamblul ei, are ca scop respectarea legii. Partea mai puţin bună este că şi aparatul Justiţiei este format din oameni, fiecare cu interesele şi slăbiciunile lui. De aici apar unele disfuncţionalităţi, cum a fost cazul judecătoarei de la Ineu, spre exemplu.
Mai este însă un aspect, cel al influenţei politice. Aici nu sunt numai interesele materiale, personale sau de grup, ci şi presiuni care ţin de dorinţa de supremaţie, de a-i „avea la mână” pe adversarii politici, sau pe concurenţii în afaceri. Aici aria se lărgeşte, pentru că sunt folosite ca arme politice oneroase şi alte organe de anchetă. Nu intru în greşeala generalizării fenomenului, dar nici nu pot cădea în cealaltă extremă, să cred că acest fenomen este „folclor urban” şi că n-ar exista.
Am făcut o introducere mai lungă pentru a analiza un alt fenomen local, care se întinde pe o durată de un an şi jumătate şi care este suspectat că ar fi un caz „dirijat”. Este vorba de anchetarea mai multor primari, care au primit fonduri guvernamentale şi le-au direcţionat spre problemele stringente ale oraşelor şi comunelor pe care le gospodăresc. Plăţile au fost făcute în special pentru stingerea unor datorii, mai noi sau mai vechi.
Problema invocată de către organele de anchetă este că sumele au avut o destinaţie specială, pentru plata arieratelor provocate de cheltuieli curente şi de capital, dar şi pentru cofinanţarea unor proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile. Or, imediat după schimbarea guvernării, s-a mai dat un act legislativ, prin care primarii erau somaţi să returneze sumele nefolosite sau cele folosite pentru alte plăţi. Practic, în loc să se rezolve pe cale administrativă acest aspect, primarii au fost îngrădiţi, presaţi şi,