După trei ani de la ultimele teste PISA, România este din nou la coada clasamentului, pe locul 45 din 65, după rezultatele elevilor de 15 ani la matematică, citit şi ştiinţe, în urcare cu patru locuri şi depăşind Bulgaria. La matematică, peste 40% s-au dovedit a fi elevi slabi şi doar 3,2% de top. Despre cât de important este echilibrul între susţinerea elitelor şi ridicarea nivelului celor slabi au discutat profesori şi experţi la Adevărul Live.

„Cred că întrebarea ce facem cu elitele nu este bună. La felul în care arată sistemul de educaţie în România, întrebarea bună este cum facem cu elevii slabi şi foarte slabi, înainte să ne întrebăm ce facem cu elitele. Nici elevii cei mai buni nu trebuie lăsaţi de izbelişte, însă cred că focusul nostru ar trebui să fie cum facem cu elevii foarte slabi. De cele mai multe ori, demograficele elevilor de elită sunt mai bune decât la ceilalţi, părinţii lor sunt mai educaţi, mai potenţi din punct de vedere financiar şi cer mai mult de la copiii lor, în timp ce ceilalţi nu fac asta”, a spus Emil Beteringhe.

Asztalos Csaba, preşedintele CNCD, a precizat că un examen de triere la clasă este permis doar în cazul în care sunt mai mulţi candidaţi decât locuri în clasă, ceea ce nu a fost cazul la Şcoala Gimnazială 81 din Bucureşti care a fost amendată de CNCD.

„Nu putem să polarizăm că există elevi de elită şi elevi slabi. În acest caz, elevii erau apropiaţi ca nivele prin examenul care i-a distribuit la clasa intensivă de matematică. Ceea ce au reclamat părinţii a fost că şcoala nu a acordat un serviciu educaţional standard ca la clasa de elită şi la clasa mai slabă. Dacă se doreşte şi există posibilitatea de a crea grupuri de elevi care participă la olimpiade, există alternative, soluţii pentru pregătirea aceasta specială pentru concursuri. Totuşi, să nu polarizăm şi să vorbim doar de cei slabi sau cei fo