Una dintre cele mai vechi clădiri ale Clujului, a cărui dată de naştere se bănuieşte a fi undeva în a doua jumătate a secolului al XI-lea, este Biserica Calvaria. Lăcaşul e un simbol al celui mai mare cartier al oraşului. A fost o mănăstire benedictină despre care se zice că ar fi fost întemeiată de primul rege al Ungariei.

Numele cartierului Mănăştur, cel mai mare al Clujului, vine de la biserica de acolo, Calvaria, care, în Evul Mediu, era mănăstire benedictină.

De la catolici la iezuiţi şi ortodocşi. Închiriată pentru 1 leu

Biserica Calvaria a ajuns în secolul al XVI-lea biserică catolică, apoi iezuită. Prin 1923 a fost dată în chirie, pentru 1 leu, de romano-catolici către greco-catolici. După Al II-lea Război Mondial, când toate bunurile greco-catolicilor au fost confiscate, Calvaria a ajuns biserică ortodoxă pentru aproape jumătate de secol. În 1994 a fost retrocedată romano-catolicilor, cărora aparţine şi azi.

Biserica Calvaria, gravură FOTO: pagina de Facebook a Vechiului Cluj

Nu se ştie exact data de naştere a mănăstirii

Istoricii spun că, după episcopia de la Alba Iulia, această mănăstire a fost cea mai importantă instituţie bisericească medievală din Transilvania, iar trecutul cartierului clujean fiind legat de trecutul mănăstirii.

Numele cartierului Mănăştur are la origine termenul maghiar de monostor, care înseamnă mănăstire.

Sunt dovezi care atestă clar că abaţia benedictină exista în jurul anului 1.100.

Biserica este înconjurată de un val înalt de pământ, urmă a fortificaţiilor elipsoidale din Evul Mediu, când întregul areal dispunea de şanţuri de apărare spre sud, est şi vest, spre nord existând o pantă naturală abruptă.

Aceasta avea în posesie teritorii întinse, inclusiv satul românesc Mănăştur", explică istoricului Lukacs Jozsef, autorul cărţii „Povestea oraşului-comoară“. @N_