Dumitru Mitu rămâne unul din fotbaliştii cu impact enorm în fotbalul din Croaţia, la şapte ani după ce s-a despărțit de Dinamo Zagreb. Sub genericul„Mitu – mania”, ediția on-line a cotidianului Dnevnik i-a consacrat recent lui „Bebe” un material, în care i-a rememorat parcursul încântător din țara medaliată cu bronz mondial în 1998.
„Copilul care mai târziu avea să devină unul din cei mai memorabili fotbalişti străini care au jucat în prima ligă croată” a crescut în București la echipa Faur și a fost acontat apoi de Steaua, care l-a împrumutat la Farul și Brașov. Dumitru Mitu avea să iasă la rampă în tricoul Bătrânei Doamne, în 1995-1996, apoi a început afirmarea în Croația.
Mai întâi la NK Osijek, cei de-acolo l-au remarcat la un turneu în Timișoara și l-au transferat în curtea lor. Șase ani și un prim trofeu, Cupa Croației. Mitu a rămas în istoria celor de la Osijek alături de trei fotbalişti mari reamintiţi şi ei de Dnevnik – Igo Ergovic, Bakir Besirevic şi Damir Vuica. Miroslav „Ciro” Blazevic, antrenorul care a dus Croația spre cele mai mari performanțe, s-a referit la el cu termenul de fotbaliști, pe care-l acorda doar celor speciali pentru el.
Trecut în 2002 pe banca lui Dinamo Zagreb, „Ciro” l-a acontat pe Mitu, iar după ce ex-arădeanul îi întrunea așteptările în rol de servant pentru Olic și Balaban, era tranşant în privinţa lui. „E unul din cei mai buni fotbaliști ofensivi din lume. Dați-i cetățenie și chemați-l în naționala Croației!”, reaminteşte Dnevnik îndemnul charismaticului selecționer.
Bebe Mitu primea cetățenia croată în 2003, dar nu avea să îi cânte Imnul țării care l-a adoptat. Spera ca prestațiile de la Dinamo Zagreb să fie suficiente ca România lui să-l vadă, dar nu s-a întâmplat. După un campionat, o cupă și două supercupe, mijlocașul schimba aerul cu cel al Greciei, îmbrăcând tricoul Campioanei Panathinaikos Ath
