Budapesta alocă anual fonduri destinate exclusiv fiecărei minorităţi naţionale declarate şi organizate de pe teritoriul său. În cazul românilor, o bună parte din sumă este deturnată de o mână de băieţi deştepţi care au sesizat că declarându-se români pot câştiga bani frumoşi. Fenomenul este posibil datorită legislaţiei bizare a Ungariei, care a permis cetăţenilor să-şi declare câte naţionalităţi au vrut la recensământul din 2011.

Din 1993, toate minorităţile etnice din Ungaria sunt reprezentate prin foruri proprii, numite Autoguvernări pe Ţară. Aceste instituţii trebuie să gospodărească fondurile alocate de Budapesta pentru aceste comunităţi, să le reprezinte interesele, să le strige nevoile, să vegheze la păstrarea culturii, a limbii şi da, a identităţii şi a conştiinţei de neam.

Explozia demografică, reală sau fraudă?

Până acum trei ani, fondurile pe care le primea Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria (AŢRU), aproape un miliard de forinţi, echivalentul a 3,3 milioane de euro, se împărţeau între cele câteva comunităţi în care locuiau cei 8.000 de etnici români declaraţi.

Însă după recensământul din 2011, când orice om şi-a putut declara câte naţionalităţi a vrut, numărul românilor a crescut dintr-o dată la peste 35.600, iar punctele de pe hartă în care s-au înfiinţat oficii ale AŢRU s-au înmulţit considerabil – la fel şi conturile spre care sunt virate acum fondurile de la Budapesta. Video DOCUMENTAR Adevărul despre români şi unguri

Deturnare legală de fonduri

Fenomenul se numeşte etnobusiness – a face din etnicitate a afacere. Persoane care se declară români şi înfiinţează sedii AŢRU pentru o parte din miliardul de la Budapesta, iar partea ce ajunge într-adevăr la români a scăzut de la an la an. Fondurile se alocă prin proiecte înaintate de fiecare oficiu local AŢRU către min