Românii din Ungaria îşi pierd uşor identitatea, însă procesul merge, în unele cazuri, până la simpatia şi aderarea la gruparea de extremă dreapta Jobbik, cunoscută pentru retorica agresivă la adresa românilor şi cu o aprobare tot mai ridicată în statul vecin.

Poveştile despre românii din Jobbik sunt mai mult şoptite în România, parcă nimănui nu-i vine a crede că, indiferent de cetăţenie, o persoană de origine română ar putea simpatiza partidul politic care şi-a declarat drept obiectiv principal obţinerea unei anulări a Tratatului de la Trianon. Cu toate acestea, ei sunt acolo, unii dintre ei membri Jobbik, alţii doar simpatizanţi.

Oameni care folosesc acum doar nume în maghiară, deşi lumea ştie despre ei că sunt români, care-l admiră pe controversatul Vona Gabor, liderul Jobbik, şi care le recunosc senin vecinilor români că sunt „jobbikos” - termenul folosit pentru un membru al partidului. Nu li se pare nimic ciudat. În primul rând, ei nu consideră că apartenţa la gruparea extremistă are legătură cu românii, ci mai degrabă ţiganii sunt cei împotriva cărora vor să acţioneze. Apoi – sau poate în primul rând – „românii din Jobbik” nu se mai consideră români.

„Dar credeţi că ei ştiu? Habar n-au istorie, nici a României, nici a Ungariei! Dau like paginii de Facebook a lui Vona Gabor şi apreciază ce scrie el acolo. Înţeleg cum de copiii ajung simpatizanţi Jobbik. Problema mea este cu adulţii educaţi, care ştiu exact despre ce e vorba şi ştiu exact ce fac”, explică avocatul Gheorghe Duja într-o dimineaţă friguroasă de octombrie.

Ne-a fost recomandat imediat ce-am întrebat un român din comunitatea istorică de români din Ungaria despre românii din Jobbik. Şi-a creat cumva imaginea omului care combate acest fenomen şi nu numai – el este avocatul care a apărat-o pe jurnalista Eva Iova în procesele care i-au fost intentate după ce a